Fiul ultimul Împărat Austiac și Rege al Ungariei și-a sărbătorit cea de 80-a aniversare în Eisensadt pe 22 Noiembrie 1992. În timpul acestui eveniment s-a pus problema cum să se adreseze oamenii conducătorului Casei Imperiale de Austria. Vice-cancelarul pensionat A. Mock a explicat, în discursul său (2001,la Antau) cu ocazia sărbătorii Nunții de aur dintre Otto și Regina von Habsburg că preferă să se adreseze cu Majestatea sa.
Ca și republican convins, acesta a spus că este dator continuității istoriei Austriei, formată de Casa Habsburg în urmă cu 636 de ani și aceasta a fost și încă este modul de adresare. „Nu ar trebui să insistăm cu faptul că toate clădirile reprezentative care se bucură de o reputație bogată în lume încă servesc Austria, a cărei importantă industrie economică a turismului face eforturi să promoveze” Austria Imperialis”, ci ar trebui să evidențiem această întrebare din punctul de vedere al cavalerului”.
Prin actele din 1919 ale Habsburgilor și Nobilimii, proprietatea Habsburg (chiar și cea privată) a fost confiscată unilateral, și vechile titluri au fost eliminate, sau mai precis, folosirea acestor titluri era pedepsită. Pe de-o parte Actul Nobilimii interzice utilizarea vechilor titluri sub amenințarea pedespsei, iar pe de altă parte face posibil ca toată lumea să le folosească ca și formă de adresare. În schimb, în Burgenland, aceste acte au o validitate condiționată, pentru că Burgenland s-a alăturat Austriei în 1921, iar aceste acte nu au fost proclamate aici, și deci nu au efect legal.
Totuși, această greșeală nu a arătat nicio diferență intre Burgenland și Austria, ceea ce ridică o întrebare cu privire la sensul și valoarea actelor mai sus menționate. Daca renunți la vechile simboluri și ranguri, unele noi vor fi create. Titlurile aristrocratice au devenit titluri academice, de onoare și funcționale; stemele au devenit numere de înmatriculare și dacă le îndepărtezi vor apărea altele așa cum, în era pietrei ,existau amuletele.
Din punctul de vedere al regelui, o adresare adecvată nu este numai un act de politețe, care arată respect față de realizarile personale ale persoanei, față de care te adresezi și respect față de propria-ți istorie , ci este și o trimitere la una din întrebările de suflet ale caracterului uman. Răspunsul este dat de propoziția necesară unui om pentru a intra în Ordinul Cavalerilor Vinului: „Numai dacă ai învins invidia și ai început să te dedici celorlalți, ai devenit un cavaler.”
Ar trebui practicată aprecierea fără invidie acolo unde trebuie? Nu poți desființa tot ce a decis Austria prin lege înainte de 1918; acest lucru ar însemna să consideri că Austria a luat naștere în 1918.
Viața de elită este o viață plină de obligații, în primul rând față de tine. Necesită mai mult efort, energie și performanță decât viața normală, confortabilă.
Ordinul Cavalerilor Vinului încearcă să aleagă drumul de piatră. În această întrebare poziția noastră este mult mai ușoară și putem vedea mai clar din timp ce ne supune adevăratei spiritualități nobile, adică egalității de șanse, unde oricine alege propria-i performanta și își determina poziția într-un sistem de valori.
Așa cum spunea Luther: „Pe ceea ce iți axezi sufletul, este bunul tău”.
O mare parte din orașele și castelele din Centrul Europei au vrut să aibă onoarea de a fi loc al celebrării zilei de naștere a Conducătorului Casei Imperiale a Austiei. Așa că o spunem deschis, pentru Eisenstadt a fost o onoare și un privilegiul. Relația promițătoare dintre Eisenstadt și Casa de Habsburg trebuie menționată aici:
De 203 ani, din 1445 până în 1648, Eisenstadt a fost un oraș Habsburgic; următorii împărați au fost lorzi ai pământului și al orașului: Frederic III, Maximilian I, Karl V, Ferdinand I, Maximilian II, Rudolf II, Matei, Ferdinand II și Ferdinand III. Pe baza privilegiilor oferite de Împăratul Maximilian II din 5 martie 1572, Rudolf II din 25 noiembrie 1584, Matei în 27 octombrie 1611 și Ferdinand II în 15 iulie 1618, Împăratul Ferdinand III a ridicat orașul Eisenstadt la statutul de oraș liber al Imperiului Ungar, pe 26 octombrie 1648.
Din 1648 și până în 1918 Eisenstadt a fost în subordinea coroanei Ungare cu Regele Ungar al Casei imperiale Austriace.
Conexiunile istorice speciale pot fi încă văzute pe stema Eisenstadt-ului care poartă inițialele Habsburgilor „FIII”. Pentru a continua aceste relații, Arhiducele Karl , reprezentantul Conducătorilor de Habsburg ai orașului, a fost prezent la cermonia de donație a lanțului senatorial, Primarului din Eisenstadt în sala municipală.
Expresia „Daca știi de unde vii, vei știi și încotro te îndrepți” ar trebui să clarifice percepția Ordinului despre prezent. Deci, putem merge în Europa creștin-occidentală ca și tară în care unitatea în varietate și pluralismul istoric și culturat al diferitelor națiuni este la el acasă, adică ceva ce a fost simbolizat de coroana imperială și de Imperiu chiar și în trecut.
Să nu uitam: Casa Imperială de Habsburg a fost cea care a lansat conceptul de Mitteleuropa, în urmă cu câteva sute bune de ani, concept care în 1993 a devenit Uniunea Europeană. E adevărat că vechiul concept al Casei de Habsburg promova uniunea creștină, iar cel de azi, pe cea economică, dar, de ce să ne mai încurcăm în detalii?
Eques Ornatus Bogdan Gîlculescu
 – Episodul 4 – OEVE sub protectoratul Casei Imperiale de Habsburg){kind=link}