În primul weekend al lunii septembrie, 20 de confrați suceveni, incluzând aici și doi dintre noii veniți din Scaunul Câmpulung Moldovenesc, au participat la o excursie de documentare oenologică, dar și de vizitare a unor mănăstiri semnificative din apropierea Iașiului.

Periplul a început la Mănăstirea Cetățuia, ctitorie a domnitorului moldovean Gheorghe Duca Voievod (1672), situată pe dealul omonim din sudul Iașiului. Părintele Dosoftei, un autentic erudit, a fost gazda noastră. Cu argumente bine documentate, acesta ne-a prezentat Biserica (realizată în maniera  celei de la Trei Ierarhi, Muzeul (inclusiv câteva obiecte și cărți vechi, care nu se află în circuitul de vizitare), Casa Domnească, Sala Gotică și, nu în ultimul rând, vestita scară secretă care duce direct din aceasta în cramă. Aici am putut degusta din vinurile produse de călugării de la Cetățuia. Ne-a impresionat un vin sec, cupaj din Creață de Banat (numită și Riesling de Banat, soi aflat în curs de dispariție), Aligoté și Fetească Regală.

A urmat piesa de rezistență a primei zile: vizitare și degustare la Crama Gramma. Aflată în comuna Bârnova, pe dealul Vișan, la doar 12 km de Iași, crama este construită după modelul podgoriilor de familie din regiunea franceză Provence. Familia Olteanu a reușit să recupereze, în 1992,  34 de ha de viță de vie și s-a încăpățânat, îndemnată fiind de regretatul academician Valeriu V. Cotea, să reziste tentațiilor imobiliare din zonă. Astfel, în decurs de numai câțiva ani, în 2010, după o investiție consistentă în tehnologie, dar și în replantarea unei părți din cultura de viță de vie existentă (ajunsă undeva spre 50 de ani), au apărut nu numai vinurile Gramma, ci și conceptul asociat. Cităm din autoprezentarea gazdelor noastre: „Pentru că întotdeauna, exprimarea corectă și armonioasă denotă echilibru fizic și psihic, „Vinul gramatic” este un concept destinat să deschidă o nouă direcție în comunicarea vinurilor: cea a conversației inteligente și a limbajului fără cusur”. De menționat că  parte din etichetele folosite sunt realizări grafice deosebite ale unor artiști plastici. Foarte interesante sunt și etichetele realizate după desenele actorului Horațiu Mălăele (prieten al familiei Olteanu și frecvent vizitator al cramei). Pe parcursul a patru ore, timp în care am servit și prânzul, au fost degustate 8 vinuri, dintre care am reținut pe cele albe (Aligoté, Fetească albă, Fetească Regală, Cuvée Vișan) dar și o serioasă Fetească Neagră (soi născut la distanță de doar câțiva kilometri, în zona localității Uricani).

Programul de seară a fost unul alternativ. O parte am profitat de dotările modernului SPA de la cochetul  Motel Bucium (unde am fost cazați), iar ceilalți au vizitat centrul Iașiului și, desigur, îndrumați de doamnele care i-au însoțit, Palas Mall-ul din spatele Palatului Culturii.

Ziua de duminică a început cu o vizită la Mănăstirea Hadâmbu, situată la 30 de kilometri de Iași. Zidită într-o curte fortificată cu ziduri de piatră, mănăstirea a fost înălțată la jumătatea secolului al XVII-lea, pe un loc „în pădurea Iașilor, la Dealul Mare” dăruit de voievodul Gheorghe Ghica fostului chelar Iani Hadâmbu, într-un stil autentic reprezentativ pentru arhitectura moldovenească a acelor vremuri. În mănăstire se află, la loc de cinste, o icoană considerată Făcătoare de Minuni, înfățișând-o pe Maica Domnului cu Pruncul, intr-un mod aparte (pruncul fiind ținut pe mâna dreaptă a Maicii Domnului). După anul 2000, cu sprijinul IPF Daniel Ciobotea, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, alături de vechea mănăstire a fost construit un imens complex monahal. Toate acestea determină ca un număr foarte mare de credincioși să viziteze mănăstirea și parcă magia locului s-a destrămat. Unde mai pui că, deși mănăstirea are în proprietate culturi de viță de vie, vinul pe care îl comercializează este unul neîmbuteliat, modest calitativ.

Periplul nostru s-a încheiat cu un amplu program la Bucium Winery 1949, sau secția de vinificație a SC Agroindustriala SA (cum nefericit se cheamă societatea comercială care gestionează ceea ce a mai rămas din IAS-ul Bucium, altădată mândria zonei – adică puțin peste o sută de hectare din cele bine  o mie care erau odată -, după ce retrocedările (i)legale și setea imobiliară au fost stăvilite). Gazdă ne-a fost oenologul cramei, Ilie Ciomaga (o mai veche cunoștință a noastră, vezi degustarea Fresca de Bucium, 2014 de la Ceremonia din Vatra Dornei, și degustarea Domeniile Țibu, 2017, de la Academia de vară din Cârlibaba). La fel de bine documentat și de amabil cum îl știam deja, Ilie Ciomaga ne-a condus pe întregul traseul turistic: Crama, Vinoteca, Muzeul, Sala Fresca, Sala Rustică, Magazinul de suveniruri. Degustarea a inclus trei vinuri din gama de vârf Fresca  (Fetească Albă, Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră), un vin din Vinotecă  Colecția 1986 – Muscat Ottonel demidulce, un vin spumant brut din gama Festiv și un rachiu natural, din gama Rameros (moștenire de la fostul IAS). Discuțiile și voia bună, care au însoțit prânzul servit în cramă, au încununat o excursie reușită.